Copii cu autism

Ce este autismul?

         Autismul este o tulburare a spectrului, însemnând faptul că acesta afectează copiii în diferite moduri, la diferite grade de severitate, cu privire la abilitatea de a  comunica, de a se gândi și de a interacționa la nivel social.    Deoarece nu există nimic anormal cu privire la partea fizică a unui bolnav de autism și deoarece copiii se dezvoltă fiecare în felul său, tulburarea poate fi greu de recunoscut. 

         Autismul este caracterizat de:

• Probleme de comunicare, ce pot include întarzieri în dezvoltarea vorbirii sau repetări de cuvinte;
• Interacțiune socială precară;
• Comportament și înteres repetitiv;
• Comportament neobișnuit privind mișcarea mâinilor.

        Pentru un sfert din copiii bolnavi de autism, dezvoltarea poate fi normală în primii 2 ani de viață, ca apoi să regreseze în privința interacțiunii sociale și a comunicării. Posibil ca ei  să:

• Prefere să se joace singuri; 
• Să nu conștientizeze faptul că se joacă lânga alți copii;
• Le place să alinieze obiecte și să le aranjeze în funcție de culoare;
• Să aibă dificultăți în a stabili un contact vizual cu alte persoane.

      Deși copiii cu autism sunt afectați în diferite moduri, în toate cazurile, capacitatea lor de a comunica și de a interacționa cu ceilalți este precară. Alte comportamente ale copiiilor cu autism sunt:

• Limbaj limitat la cuvinte repetitive;
• Oprirea comunicării;
• Probleme în a comunica ce le este necesar;
• Nu pot stabili contact vizual cu persoanele din jurul lor;
• Doresc să fie singuri; 
• Le plac jocurile imaginare și fantastice; 
• Se angajează în mișcări repetitive, de exemplu învârtirea unor obiecte;
• Plâng sau râd fără motiv; 
• Dificultate în a arăta sau a primi afecțiune; 
• Nu suportă schimbarea programului zilnic; 
• Nu prezintă frică față de pericol;
• Sunt fizic foarte activi sau deloc;
• Lipsa răspunsurilor la chemările după nume;
• Reacții anormale la sunete tari.

          Nu toți copiii cu autism prezintă astfel de comportamente.

Cauze si diagnostic

Cauzele autismului

      Nu există o cauză anume  pentru autism. Cercetările s-au bazat pe dezechilibrul chimic, dezvoltarea creierului sau sistemul imunitar al pacientului. Alergiile la mâncare, cantitățile excesive în tractul intestinal și expunerea la un mediu toxic, au fost văzute ca posibile cauze ale autismului. Însă nu există dovezi clare în acest sens.

         Câțiva  dintre  cercetători  consideră  faptul că  thimerisolul ( este un ingredient al vaccinului) și vaccinurile pot avea legătură cu autismul deoarece diagnosticul bolii coincide cu vârsta la care copilul necesită vaccinuri. Însă nu există dovezi în acest sens, chiar teoria fondată pe acest subiect în 1998 a fost discreditată în 2004.

Diagnosticul autismului

          Există o șansă de 10% în cazul în care avem deja un copil cu autism, ca și următorul să fie afectat sau să prezinte o tulburare similară.

       Deoarece autismul este greu de recunoscut și diagnosticat, este foarte important ca părintele să observe posibilele simptome iar apoi să contacteze un medic specialist pentru a determina existența sau nu a bolii, cât mai curând posibil.  

          Nu există  un  anumit  test  pentru  a  diagnostica  autismul, însă este posibil ca medicul să ceară mai multe teste pentru a observa starea de sănătate a copilului. 

Programul de intervenție

           În cazul în care copilul a fost diagnosticat cu autism, părinții pot apela la urmatoarea echipă de specialiști:

• Pediatru specializat în dezvoltarea și creșterea copilului;
• Psiholog;
• Terapeut pentru problemele de comunicare și interacțiune sociala;
• Profesor specializat în educația copiiilor cu autism.

        Cautarea și găsirea unui  program special pentru copiii cu autism este foarte importantă și trebuie făcută rapid. Aceste programe sunt utilizate pentru a oferi educație și suport copilului, după ce a fost diagnosticat cu tulburări fizice sau psihice de comportament. Aceste programe sunt cele care reușesc să integreze parțial copilul în societate, folosindu-se de diferite metode precum limbaje de semn sau diverse poze. Acestea ajută, de asemenea, copilul să renunțe la tiparul repetativ și să îi ghideze spre alte activități.

         Pentru majoritatea copiiilor  se folosesc medicamente, pentru a le tine acestora simptomele sub control, precum antidepresive pentru a minimaliza tiparele repetative sau pentru a le stimula activitatea, anticonvulsive pentru a trata agresivitatea. Unora li se dau și medicamente antipsihotice pentru a controla comportamentul repetitiv și agresiv.

Sursă: Autismul la copii